Un vis

Un vis ciudat,
m-a întrebat,
cum m-aș simți,
dacă n-ar fi,
un om firav,
un zâmbet cald,
care-ar cădea,
din fața mea?
Eu, șovăind
dar mai zâmbind
i-am zis așa :
Tu știi ceva?
Eu n-aș muri
dacă n-ar fi
un om firav,
cu zâmbet cald,
și poate-așa,
aș realiza,
că mă grăbesc
dacă-l iubesc.
Şi poate știi
că m-as minții
dac-aș pleca,
și l-aș uita.
Dar chiar așa,
nu pot dormi,
nu pot zâmbi,
far' să-i șoptesc
cât îl iubesc...
Şi dac-ar vrea,
și m-ar lăsa..
rău mi-ar părea..
că-i viața mea!
Şi voi cădea,
nu voi zbura,
ca pan' acum
precum un fum.
Dar dintr-o data
o voce calda,
încet șoptește
...că ma iubește!